Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III a – Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.
Chipul regelui dac Decebal este un basorelief înalt de 55 m,aflat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova, România. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, și este sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea, din orașul Orșova. El a lucrat timp de zece ani în care a fost ajutat de 11 alpiniști. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa și a doua din lume. Omul de afaceri și istoricul amator protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în perioada 1994 – 2004.
Manastirea Sfanta Ana este asezata pe defileul Dunarii, unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din tara noastra. Defileul Dunarii este bogat in semne ale crestinatatii: troite, biserici, manastiri, dintre care amintim: Vodita, Mraconia, Sfanta Ana. Asezamantul monahal este o manastire de maici cu viata de obste, aflata in Orsova, judetul Mehedinti, si care are drept hram praznicul Sfintei Ana, praznuita la data de 25 iulie.
Execuția proiectului româno-iugoslav a început în 1964. În 1972 barajul a fost deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate ecluze, câte una pe fiecare mal. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orșova, insula Ada Kaleh (vezi mai jos) și cel puțin alte cinci sate, cu o populație totală de 17.000 de oameni, au fost evacuate. Oamenii au fost relocați, însă așezările au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării. Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, flora și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Serbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1.156,55 km²) în România.
În 1912 profesorul Al. Barcacila înfiinteaza “Muzeul Istoric al Liceului Traian”, care se va muta în 1926 în cladirea nou construita de lânga castrul roman, cladire care înca de la început, trebuia sa adaposteasca si un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie si Etnografie din Turnu Severin. Dupa 1945 muzeul creste în importanta si îsi largeste arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Portilor de Fier. La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuala, având doua sectii: istorie si stiintele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pesti dunareni. Ulterior au mai fost create sectiile de etnografie si de arta. Expune piese din domeniile: stiintele naturii (fauna si flora, acvariu pentru fauna dunareana si pesti exotici), istorie – documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romana), numismatica, etnografie (port, ceramica, tesaturi din zona), arta plastica româneasca (opere de Pallady, Tonitza,Petrascu,Luchian,Sirato, Stoenescu,Ressu,Iser).